Cristian Gavrilescu, designerul Palm Tower - construcţia ce va depăşi ca înălţime Burj Dubai (828 metri)-, dezvăluie povestea din spatele coloşilor care spintecă cerul în Orientul Mijlociu.
A emigrat în SUA la 30 de ani, în 1998, imediat după ce a ieşit de pe băncile Institutului de Arhitectură din Bucureşti. Peste Ocean, a obţinut masterul în arhitectură - la care mulţi americani pot doar visa - şi a primit licenţa de arhitect al statului New York, apoi a intrat şi în boardul Institutului American al Arhitecţilor.
La 41 de ani, Cristian Gavrilescu, arhitectul român din Vatra Dornei, se poate lăuda cu designul Palm Tower - clădirea care se vrea, în 2012, cea mai înaltă din lume.
„Va fi mai înaltă cu 200 de metri (de două ori înălţimea Casei Presei, din Bucureşti) decât recent inauguratul Burj Dubai”, după cum explică arhitectul.
La proiectarea gigantului, românul a lucrat în echipă cu specialişti renumiţi: arhitectul I.M. Pei, „părintele” piramidei de la Luvru, şi Leslie Robertson, cel care a „desenat” World Trade Center, din New York.
În ţară, Gavrilescu conduce Geometrik Design, o filială a companiei britanice cu acelaşi nume. La doi ani de la momentul în care a pus bazele afacerii de aici, arhitectul e de părare că e mai dificil să faci business în România decât turnuri kilometrice în Emirate. Motivele: birocraţia excesivă şi corupţia.
RIVALITATE ÎN EMIRATE
Clădirile înalte, fantezia arabilor
Arhitectul român Cristian Gavrilescu explică de ce se întrec rudele sultanului din Dubai în clădiri care bat recordul în înălţime.
„Este nu numai o întrecere financiară, dar şi una de orgolii, o luptă în familie pentru funcţii în stat”, spune românul care a lucrat cot la cot cu specialiştii din „ţara fierbinte”.
EVZ: Cât a durat construcţia turnului proaspăt inaugurat în Orientul Mijlociu, Burj Dubai?
Cristian Gavrilescu: Acest turn a fost început acum cinci ani, are 800 de metri înălţime şi, din câte înţeleg, au lucrat cam 12.000 de oameni acolo. Însă clădirea a fost inaugurată mai târziu decât se estimase, lucrările fiind întârziate şi de criză. Contractorul de faţade a dat faliment, la un moment dat au fost şi câteva accidente, câteva vieţi pierdute, şi tot aşa...
Duelul dintre verii sultanului
Care este povestea „bătăliei” pe înălţime dintre cele două turnuri, Palm Tower, care ar urma să fie gata în 2012, şi Burj Dubai, construite de două companii rivale?
Emaar şi Nakheel sunt cele două mari concerne de investiţii ale lumii arabe, ambele conduse de verii sultanului Mohamed Bin Rashid, care se întrec să câştige supremaţia în faţa acestuia. Emaar a construit Burj Dubai, iar Nakheel, Palm Tower.
De ce se „luptă” cei doi în astfel de construcţii?
Este nu numai o întrecere financiară, dar şi una de orgolii, o luptă în familie pentru funcţii în stat. După acest succes reputat de Emaar, va urma Nakheel cu ceva mai grandios - în speţă un turn de un kilometru, mai mare, mai fenomenal, numit Palm Tower, urmat de insulele în formă de palmier.
De unde vine atracţia pentru astfel de turnuri?
Construcţiile înalte sunt preferate pentru economie - vertical este mai ieftin şi mai ecologic decât orizontal. În plus, este mai flexibil, comunicarea se face mai uşor, supravegherea, circulaţia... toate se fac mai simplu şi mai eficient. În plus, conferă acele atât de dorite „ destinaţii” vizuale în jurul cărora se dezvoltă oraşele.
Ce presupune construcţia unei clădiri atât de înalte, vorbim de peste 1.000 de metri în cazul Palm Tower şi de peste 800 de metri, în cazul Burj Dubai?
În afară de cantităţile enorme de materiale care intră în construcţia unor astfel de giganţi, a numărului de oameni care lucrează la ele - 12.000 pentru cel existent şi aproximativ 40.000 şi aproape 10 ani de construcţie şi proiectare, în cazul Palm Tower -, intervin aici forţe mai puţin evidente, cum ar fi forţa vântului la astfel de înălţimi, pentru care nici nu există suficiente date.
La asta se adaugă capacitatea de „dumping” a structurii care se mişcă probabil mai mult de cinci metri în fiecare minut, ca un pendul, problema greutăţii cablurilor lifturilor, şi altele - toate trebuie experimentate pe plan local.
Turnurile, mai sigure
Pot fi aceste clădiri considerate sigure, având în vedere înălţimea lor?
Aceste clădiri, a căror proiectare durează la fel sau mai mult decât construcţia în sine, sunt la fel de sigure ca orice altă clădire. Dacă nu mai sigure. Dacă ne gândim însă la 11 septembrie, un asemenea „accident” ar fi distrus ori ce clădire, nu doar turnurile gemene. Dincolo de asta, rezistenţa la seism a unor astfel de clădiri e mai bună, măsurile antifoc mai eficiente, lifturile şi alte sisteme de circulaţii verticale mai bine făcute.
Care va fi diferenţa între cele două turnuri, în 2012, când ar urma să fie gata şi Palm Tower?
Clădirea la care am lucrat va fi cu 200 de metri mai înaltă, adică cu de două ori Casa Presei Libere mai mare decât actualul turn, Burj Dubai.
"Aceste turnuri, a căror proiectare durează la fel sau mai mult decât construcţia în sine, sunt la fel de sigure ca orice altă clădire, dacă nu mai sigure."
Cristian Gavrilescu, arhitect
IMPRESII DE ACASĂ
România după 10 ani, o dezamăgire
Întors acasă în 2007, după aproape o decadă în calitate de expat, Cristian Gavrilescu a fost descumpănit de ceea ce a găsit în România.
„Şpagă, dezamăgire, dezorganizare, birocraţie - tot ce e mai rău”, aşa a sintetizat acum imaginea ţării de baştină.
În pofida acestor probleme şi chiar în ciuda crizei, anul trecut, firma lui a derulat proiecte în valoare de 1,8 milioane de euro, atât în Capitală, cât şi în ţară.
V-a fost greu să vă deschideţi o firmă aici în 2007? Cum aţi reuşit să intraţi pe o piaţă deja aglomerată?
Sigur că nu a fost uşor să încep ceva aici, ştiţi bine cum se rezolvă lucrurile în România: şpagă, dezamăgire, dezorganizare, birocraţie - tot ce e mai rău. (...) E pur şi simplu inimaginabil ce se petrece în primării cu avizările... Însă am reuşit câte ceva, cu greu, şi încerc să construiesc şi afară, cât mai am legături şi se mai poate.
Românii, „un popor fără şira spinării”
Cum aţi găsit România la întoarcere, făcând comparaţie cu ţările în care aţi lucrat?
Nu îmi pun mari speranţe că la noi se va putea face vreodată ceva temeinic. Ca dovadă că, în loc să creştem, în ultimii ani am rămas un popor fără şira spinării, care vrea să trăiască din mila altora. Şi nici măcar nu ne dorim nimic altceva, suntem mulţumiţi cu manelele noastre şi cu lipsa totală de gust şi bună creştere.
De aceea, încerc să nu mă uit în jur, la mocirla în care ne scăldăm, încerc să îmi fac meseria cât se poate de bine şi să dau şpagă cât mai puţin posibil... Probabil, mai trebuie să treacă ceva vreme să fim şi noi în rândul lumii.
DIPLOMĂ DE SUA
Arhitect de România, cu cetăţenie americană
Cristian Gavrilescu a absolvit în 1994 Colegiul de Arhitectură şi Urbanism şi a urmat apoi cursurile Institutului de Arhitectură - Bucureşti, la finalul cărora a emigrat în SUA. Acolo, a început să lucreze ca arhitect junior, proiectând şcoli şi locuinţe.
A terminat un masterat în arhitectură în 2001. Şi-a luat şi licenţa de arhitect al statului New York. Soarta l-a adus în firma unui arhitect renumit, I.M. Pei, „părintele” Piramidei de la Luvru, unde s-a specializat pe proiectarea de zgârie-nori, în Emirate, China, Florida, Singapore şi Qatar.
În 2007, a decis să-şi încerce norocul în România, cu propria firmă. Şi aici se mândreşte cu câteva proiecte: Laboratorul de Cercetare Synevo, Caro Business Center, Pipera Office Tower, 4 Star Boutique Hotel - toate în Capitală, Radius Commercial Center - Baia-Mare şi Multifunctional Center - Cluj. La acestea se adaugă conceptul pentru Arena Sportivă „Ilie Năstase”.
MODELUL „BAMBUS”
Cum va arăta viitorul „colos” Palm Tower
Clădirea Palm Tower, al cărei coordonator de proiect pe partea de design e Cristian Gavrilescu, este amplasată pe o insulă artificială din Dubai, numită Palm Jumeirah.
Construcţia gigantului a fost demarată în 2007, proiectul iniţial suferind mai multe modificări până să ajungă la actuala „înfăţişare”. De altfel, arhitecţii s-au inspirat din structura bambusului pentru a creiona actuala formă structurală a clădirii, aflată şi acum în construcţie.
Gavrilescu spune că data estimată pentru finalizarea lucrărilor este 2012, după ce iniţial fusese vehiculat anul 2010. Însă, când va fi gata, Palm Tower, ce a fost proiectat cu o înălţime de peste un kilometru, va deveni cel mai înalt zgârie-nori din lume.
Până atunci, prima poziţie în topul mondial e ocupată, potrivit AFP, de Burj Dubai (828), clădire mai înaltă cu peste 300 de metri faţă de următoarea clasată, Taipei 101, din Taiwan, ridicată în 2004.
sursa: Evenimentul zilei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu