Extreme arhitecturale lângă Parcul Carol

O clădire modernă de birouri, construită în urmă cu doi ani, îşi dispută titlul de cea mai cunoscută proprietate din zonă cu un castel din secolul al XIX-lea, care valorează 14 milioane de euro. Cartierele de patrimoniu pe care acum le pândesc investitorii dornici să ridice blocuri turn cu vedere la parc erau în secolul trecut maidane pe care domnea sărăcia.

„De vânzare vilă Parc Carol, cu motive arhitecturale deosebite. Preţ: 990.000 de euro discutabil". Un anunţ imobiliar care, la prima vedere, nu spune mare lucru despre locuinţa scoasă la vânzare, dar care datorită menţiunii „Parc Carol", a atras câteva mii de accesări pe internet.

La fel de vizionate sunt şi ofertele de terenuri în zonă, deşi costul unui metru pătrat este cuprins între 1.500 şi 2.000 de euro.

În acelaşi cartier se află şi una dintre cele mai scumpe proprietăţi scoase la vânzare în anul 2009, un castel cotat la 14 milioane de euro.

Proprietatea, compusă din demisol, parter, două etaje şi mansardă, are o suprafaţă construită de 3.400 de metri pătraţi şi un teren de 2.400 de metri pătraţi. Proprietarul, Adrian Petre, un om de afaceri căruia nu-i place publicitatea, a ales să transforme casa într-un hotel de cinci stele.

„Castelul, construit în anul 1900, este foarte apreciat de către mulţi oameni pentru că păstrează aceeaşi atmosferă a secolului trecut, atât datorită decoraţiunilor interioare restaurate, cât şi prin meritul mobilierului clasic", explică Sorin Bărbuncă, agentul imobiliar care promovează proprietatea din strada Ştirbei Vodă. Clădirea este construită de un celebru arhitect al secolului XIX în stil neo-clasic cu influenţe brâncoveneşti.

A fost scoasă la vânzare în urmă cu un an, dar deşi mai mulţi potenţiali cumpărători s-au arătat interesaţi, preţul oferit de aceştia era mult mai scăzut decât cel cerut de proprietar, care este totuşi deschis la negocieri, dar... „până la un punct", menţionează Bărbuncă.

La polul opus din punct de vedere estetic se află o clădire de birouri din aceeaşi zonă, respectiv pe strada 11 iunie, lângă intrarea în parc, care este considerată de mulţi arhitecţi unul dintre cele mai urâte complexuri de birouri din Bucureşti.

Profitabilitatea, înaintea aspectului

Soarta „nefericită" a zonei părea a fi pecetluită în urmă cu doi ani, când pe Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti au apărut în zona Calea Văcăreşti, Şoseaua Viilor şi Calea Şerban Vodă zece „accente de înălţime", respectiv clădiri foarte înalte. Astfel, un investitor a şi prezentat un proiect cu un turn de 30 de etaje pe Calea Şerban Vodă numerele 233-237, chiar între cele două parcuri, lipit de Cimitirul eroilor căzuţi în decembrie ‘89 şi cimitirul Bellu, ambele monumente istorice.

„Nu sunt de acord cu construirea acestui turn deoarece perturbă în mod grav imaginea aleii centrale a Parcului Carol şi a monumentului", spunea Dan Marin, membru al Comisiei de urbanism.

Până la urma, venirea crizei economice a salvat momentan zona de astfel de proiecte. S-au construit în zonă doar câteva ansambluri rezidenţiale printre care Vivando, City Center Residence şi complexul Carol Park.

Cartierele din preajma Parcului Carol fac parte din patrimoniul istoric al oraşului, lucru care, în principiu ar trebui să le protejeze de ridicarea unor clădiri turn din sticlă şi beton.

Decădere şi glorie

Fostul Parc al Libertăţii a fost amenajat în perioada 1900-1906 după planurile arhitectului peisagist eleveţian Redont. Până atunci aici se afla un lac înconjurat de mlaştini şi podgorii. La finalul secolului al XVIII-lea, pe pantele dealului Filaret ajungeau marginile unor mahalale sărace şi maidane. Spre Gara Giurgiului s-a aflat perimetrul fostei ţigănii metropolitane.

În Câmpul Libertăţii au vorbit Bălcescu, Heliade, fraţii Goleşti, Christian Tell sau Magheru, iar Grădina Filaretului a ajuns locul de întâlnire al bucureştenilor.

Apoi au apărut spaţiile industriale care au alungat petrecerile din parc: Uzina de Gaz, societatea Tramvaiul Nou, Gara de Sud, „Fabrica de Turnat", Institutul Metereologic, Uzinele Wolff şi Asfaltul Filaret. Evenimentul care va schimba radical spaţiul a fost organizarea „Expoziţiei Generale Române, cu prilejul celor 40 de ani de domnie glorioasa a M.S.R.Carol I". Existenţa „Parcului Carol I" se datorează lui Lahovari, ministrul de domenii.

Parcul a fost amenajat pe o suprafaţă de 41 de hectare, iar în timpul lucrărilor s-au excavat 575.000 de metri cubi de pământ. Au fost plantati 10.189 de arbori şi peste 48.000 de arbuşti. În numai 11 luni au fost ridicate peste 5.800 metri pătraţi de construcţii: Arenele Romane, Palatul Artelor şi Turnul lui Ţepeş Vodă, dar şi peste 30.000 de metri pătraţi de pavilioane expoziţionale.

Strada fără maşini

Lângă Parcul Carol se află una dintre cele mai vechi străzi din Bucureşti, construită în formă de scară, compusă din 100 de trepte. Este singura arteră din Capitală pe care nu a circulat niciodată un vehicul cu două sau patru roţi.

Strada Xenofon are peste 220 de ani vechime şi, până în 1945, a fost locul preferat de promenadă al aristocraţiei româneşti. Ea face legătura între strada Constantin Istrati şi aleea sau rondul Şuter. Strada a intrat în reabilitare, la fel ca şi locuinţele amplasate aici.

Xenofon (427-355 î.Hr.) a fost soldat, mercenar, admirator al lui Socrate şi este cunoscut pentru scrierile sale istorice. Este autorul unei poveşti despre mercenari greci care se luptă să ajungă de la porţile Babilonului la Marea Neagră.

sursa: Adevarul