luni, 16 ianuarie 2012

Cluj: Despre cartierul Manastur, unul din cele mai mari cartiere din tara

Un cartier cât un oraş, unul dintre cele mai mari din ţară şi, foarte probabil, unul dintre cele mai înghesuite. „L-au masacrat", spune arhitectul care a desenat una pe hârtie şi a văzut altceva pe şantier. Vorbim despre cartierul Mănăştur, cu peste 80.000 de locuitori. Unul dintre cele mai mari din ţară, dar şi unul dintre cele mai aglomerate. Proiectul iniţial prevedea trei parking-uri de câte 500 de locuri, dar şi grădiniţe şi şcoli. În locul lor s-au ridicat blocuri, dar şi cunoscutul deja complex comercial Big.

Arhitectul Emanoil Tudose este pensionat, dar la cei 70 de ani ai săi a rămas la fel de vehement ca pe vremea când desena cartierul Mănăştur pe planşă. „Atât că acum m-am mai resemnat", spune el. Tudose a desenat un sfert din cartierul Mănăştur, între străzile Islazului şi Câmpului, până la pădurea din Făget, iar pentru cele două proiecte care au compus această zonă a fost şi premiat de Uniunea Arhitecţilor din Republica Socialistă România, de două ori consecutiv - o dată pentru proiectul Mănăştur II/1, iar a doua oară pentru II/2. „ Merită rememorată o cuvântare de la Cluj a lui Ceauşescu, ţinută din balconul Palatului Banffy, la umbra turnului Catedralei Sf. Mihai şi având în prim plan o placă, de dimensiuni suficient de mari pentru a fi văzută de la tribună, cu însemnul "WC Public". S-a înfuriat şi izbind cu pumnul în masa pe care erau montate microfoanele a urlat: „Şi am să amplasez aici, în Cluj forjele ale căror ciocane se vor auzi până aici, în centrul Clujului" - am citat din memorie. El a decis. Ce studii, ce calcule, ce luare în considerare a inexistenţei forţei de muncă specifice? Atunci au venit în Cluj mii de oameni trăitori apoi în căminele de nefamilişti, atunci au fost numiţi prim secretarii de partid care să pună Clujul cu botul pe labe. Atunci a început sfârşitul unei posibile dezvoltări armonioase a oraşului. Şi încă o bucată de vreme am mai sperat", scrie Tudose într-unul dintre capitolele unei cărţi despre urbanismul ultimei jumătăţi de secol în Cluj, ce va apărea în următoarele luni sub coordonarea arhitectului Eugeniu Pănescu.

Arhitectul este nemulţumit de amplasarea cartierului, de la bun început. „Aşa a apărut linia de tramvai la Cluj: ca să lege zona industrială, CUG-ul, de cartierul de dormit al celor care munceau acolo. Cine pune zona industrială într-un capăt al oraşului şi cartierul în celălalt?", spune el.
Tudose a împărţit zona cartierului Mănăştur în două proiecte, între care primul a fost desenat în 1972 şi cuprindea trei garaje cu câte 500 de locuri. Pe amplasamentul unuia dintre garaje a fost construit complexul comercial Big, pe un altul - trei blocuri de garsoniere, iar pe locul celui de-al treilea - un parcaj de garaje individuale. „Despre cei ce au înlocuit garajul de 500 locuri cu Big-ul, despre cei ce au anulat amplasamentele pentru creşe, şcoli şi grădiniţe, ca să mai pună câteva blocuri etc. nu spun nimic decât că au făcut parte din bancul care circula în acei ani: "La una din şedinţele de partid, un bun membru aşezându-se pe scaun simte o pioneză... Şi gândindu-se că este o sarcină de partid, se scoală, mai pune o pioneză şi se aşează la loc. Satisfăcut", ilustrează Tudose.

Arhitectul a proiectat, printre altele, o zonă cu patru blocuri de câte zece etaje. „În timp, cele patru au devenit opt, pentru ca în finalul îndesirilor să ajungă doisprezece", spune el. Nu doar aceasta, dar, pentru că Mănăşturul cuprindea - cel puţin pe hârtie - şi o zonă pietonală, aceasta a fost anulată, iar în locul acesteia a fost construit un alt bloc.

În ce priveşte al doilea proiect, Mănăştur II/2, acesta a fost conceput „gata îndesit", precizează arhitectul. N-a fost suficient: pe amplasamentele unor creşe şi grădiniţe din zonă s-au ridicat blocurile de pe străzile Moldoveanu, Bâlea şi Cioplea.
„O noutate absolută a constituit-o încercarea de a diminua efectul de reverberaţie dintre blocurile dispuse paralel, prin dispunerea acestora cu o deviaţie de la paralelism cu circa 12° - 15°. A fost o interesantă colaborare cu Atelierul de Acustică a Institutului de Proiectare din acei ani. A fost "hazlie" situaţia în care, pe şantier, constructorii au "îndreptat", pe cât au putut, blocurile, pentru a le fi mai uşor cu macaraua. Lucrul acesta l-am remarcat, din păcate, după terminarea-recepţionarea ansamblului", spune el.
Acesta concluzionează: „În timp, au fost compromise toate trei amplasamentele pentru garajele colective, zona de sport a fost sferterisită, s-au schimbat sistemele de colectare a gunoiului menajer - au fost desfiinţate tuburile pentru gunoi la blocurile înalte, nu s-au mai executat zonele de joacă pentru copii deşi fondurile au fost alocate şi cheltuite. Atunci a început degringolada. Atunci se raportau ca fiind gata apartamentele în care găseai în saci: prize, întrerupătoare, robineţi etc., atunci a început montarea aiuritoare a prefabricatelor - vezi rampe de scări în cele mai ciudate poziţii. E de povestit că după ce Clujul a obţinut prima dată primul loc pe ţară la număr de apartamente date în folosinţă, judeţele din ţară, unde existau fabrici de vată minerală sau polistiren, nu au mai dat Clujului decât strict cantităţile necesare realizării normei obişnuite de apartamente. Şi întrucât gustul de a fi în frunte a fost mai mare decât raţiunea, s-au dat în continuare în folosinţă mii de apartamente cu izolare termică extrem de "subţire" - la propriu şi la figurat", rememorează arhitectul care a desenat Mănăşturul.

„După atâţia ani de planşetă, cu mare mâhnire, ajung la ideea că în van a fost toată zbaterea. N-am reuşit să determinăm dezvoltarea policentrică a Clujului - zona centrală, Mărăşti şi Mănăştur, n-am reuşit extinderea zonei centrale, în lungul Someşului, către piaţa Abator-Feroviarilor, n-am reuşit să determinăm construirea drumului rapid din lungul căii ferate, n-am reuşit să determinăm construirea celor trei bazine de retenţie de deasupra Clujului pentru a feri de viituri centrul, n-am reuşit să lămurim pe nimeni că aşa cum s-a preconizat dezvoltarea pistei aeroportului la 3.500 m este periculoasă atât pentru poluarea oraşului, cât şi pentru siguranţa zborurilor etc. etc. Oare ce căutăm, noi urbaniştii profesionişti, în acest murdar joc al intereselor? Ce argumente s-ar putea găsi pentru amplasarea Tetarom 1 pe un versant cu mari probleme tehnice sau pentru Tetarom 2 amplasat la capătul unei uriaşe zone industriale goale sau Tetarom 3 pe terenurile irigabile ale fostei staţiuni agricole ce a aparţinut până nu demult Academiei de Ştiinţe Agricole cu rezultate absolut notabile în existenţa acesteia, sau a stadionului nou care sugrumă, iremediabil, culoarul Someşului sau a preconizatului Centru Cultural într-un amplasament meschin?", conchide arhitectul.
Cartierul Mănăştur a fost împărţit în patru proiecte distincte: primul dintre ele a fost desenat de Dominica Litvin, cel de-al doilea - împărţit la rândul său în două - a fost desenat de Emanoil Tudose, iar a treia porţiune a fost desenată de Teodor Raiciu.

sursa: ziuadecj.ro

duminică, 15 ianuarie 2012

A fost inaugurat cel mai înalt pod din lume, ce se înalţă la 403 metri deasupra solului! (VIDEO)

Preşedintele Mexicului, Felipe Calderon, a inaugurat cel mai înalt pod din lume. Măsurând 403 metri în înălţime, podul Baluarte traversează o prăpastie adâncă situată în partea de nord a Mexicului, în munţii Sierra Madre Occidental.
Podul face parte dintr-o nouă autostradă ce traversează o zonă accidentată a Mexicului, ce va lega oraşul Mazatlan (situat pe coasta Oceanului Pacific) de Durango, un oraş situat în interiorul ţării.

Construcţia-record este atât de înaltă încât Turnul Eiffel ar putea încăpea cu uşurinţă sub partea sa centrală.
 
La inaugurarea construcţiei, preşedintele Calderon a declarat că "acest proiect va uni oamenii din nordul Mexicului ca niciodată până acum". Oficialul mexican a primit din partea celor de la Cartea Recordurilor Guinness un certificat ce atestă recordul de înălţime stabilit de construcţie. Înainte ca proiectul mexican să cucerească titlul de "cel mai înalt pod din lume", acesta era deţinut de viaductul Millau din Franţa.
 
Podul măsoară 1.124 de metri în lungime şi 19,8 metri în lăţime. Podul este 86% finalizat, construcţia urmând să fie terminată la finalul lunii ianuarie, însă ceremonia de inaugurare a avut loc acum, cu ocazia sărbătoririi a 200 de ani de când Mexicul a obţinut independenţa de Spania. El urmează să fie deschis traficului peste câteva luni, iar oficialii mexicani speră că acest pas să stimuleze turismul şi comerţul în regiune.
 
Costul podului se ridică la 158,7 milioane de dolari, iar autostrada Durango-Mazatlan va costa în total 1,46 miliarde de dolari. Aceasta va înlocui un drum extrem de periculos, supranumit de localnici "coasta diavolului". Serpentinele şoselei traversează munţii Sierra Madre Occidental.

Noua autostradă va include alte opt poduri situate la o înălţime de peste 300 de metri înălţime şi 60 de tunele săpate prin munte.
 
Oficialii mexicani spun că această construcţie va reduce timpul necesar pentru a ajunge din Mazatlan în Durango cu aproximativ 6 ore. Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu, în cadrul căruia se doreşte crearea unei autostrăzi de la coasta Oceanului Pacific până la cea a Atlanticului.
sursa: descopera.ro

duminică, 11 decembrie 2011

Megaproiectul de dezvoltare feroviara al Germaniei



Germanii din landul Baden-Wuerttemberg, una dintre cele mai bogate regiuni din ţară, au votat duminică în favoarea unui proiect de dezvoltare feroviară în valoare de circa 4,1 miliarde de euro, relatează Reutes.

Proiectul presupune construirea a două tronsoane de cale ferată de mare viteză, parte a unei magistrale internaţionale care leagă mai multe metropole europene, precum şi modernizarea gării centrale din oraşul Stuttgart şi mutarea ei în subteran. Astfel, o suprafaţă de circa 100 de hectare ocupată în prezent de şinele de tren se va transforma într-un centru de dezvoltare urban, generând circa 20.000 de noi locuri de muncă.



Proiectul de transport a fost introdus în planul urbanistic al oraşului încă din 1985, când a fost apreciat drept "o prioritate".

Gara subterană cu "ochiuri de lumină"


Gara centrală din Stuttgart va fi "scufundată" cu 11 metri. Tavanul-trotuar va fi spart de mai multe "ochiuri de lumină", geamuri ovale care să permită pătrunderea luminii naturale. Arhitectul Christoph Ingenhoven a gândit construcţia în aşa fel încât să nu fie nevoie de un sistem de ventilaţie, clădirea fiind aerisită de trenurile care intră şi ies din gară.

Cu toate că numărul de linii va fi înjumătăţit, autorităţile sunt de părere că noua gara va permite un trafic mai mare cu circa 37% pentru că va fi construită ca un nod de trecere şi nu ca un punct terminal.

Noua gară va avea în total opt linii de-a lungul a patru platforme cu o lungime de 420 de metri. De asemenea, clădirea care găzduieşte în prezent gara din Stuttgart, staţie care funcţioneată de maibine de 160 de ani, va fi integrată arhitectural în noua construcţie.



sursa: gandul.info

vineri, 18 noiembrie 2011

Construcţii fastuase în Azerbaidjan

Când vine vorba de proiecte de contrucţii, Azerbaidjan se ia la întrecere cu Dubaiul. Capitala Baku se va transforma în Oraşul Alb, scrie Daily Mail. Până în 2015 pe malul mării Caspice va fi realizat un hotel în formă de semilună cu 33 de etaje.
Construcţii fastuase în Azerbaidjan


sursa: brasovultau.ro

vineri, 4 noiembrie 2011

Hotelul care curge – Pattaya, Thailanda




De cele mai multe ori, un hotel este un mijloc și nu o destinație în sine. Cu atât mai puțin, oferta sa nu prezintă mai niciodată holurile și spațiile comune ca pe un atu al clădirii. Un hotel din Thailanda a încercat să recreeze imaginea plajelor locale în încăperile comune interioare. Mobilierul, instalațiile suspendate, toate reproduc mișcarea valurilor sau unduirea nisipului cu un rezultat absolut spectaculos.

Un fost oraș pescăresc, Pattaya și-a descoperit potențialul turistic în timpul conflictului din Vietnam, ca destinație de relaxare pentru militarii americani. Poziționarea în partea estică a golfului Thailandei și atracțiile istorice și naturale ale zonei au recomandat-o mai departe turiștilor…neînarmați.



Lângă plaja Pattaya s-a dezvoltat mai târziu și cel mai mare complex comercial din Asia și, implicit, un punct de atracție pentru turiștii interesați de servicii premium. Din ansamblul de hoteluri de lux din zonă, Hilton Pattaya iese în evidență în primul rând prin decor. Pe tavanele spațiilor comune au fost montate fâșii de materiale care seamănă cu valurile oceanului, în timp ce desenul covoarelor și textura lor imită denivelările nisipului. Liniile fluide suspendate sunt fabricate din materiale textile astfel încât curenții de aer fac instalația să pară vie. Deasupra lifturilor, mii de mărgele strălucitoare sunt agățate cu fire în forma tridimensională a unui val. Decorul este similar și în sala de baie, iar unii pereți din interior sunt ondulați intenționat pentru a da senzația că încăperile se află într-o permanentă mișcare.



Hotelul oferă ca priveliște golful, dar și cei 250.000mp ai complexului comercial care numără 300 de magazine și restaurante. De la etajul al 17-lea, cel mai bun loc pentru a le admira, aceleași unduiri sunt reproduse și pe balconul de belvedere, tematica fiind întregită de mobilierul și lampadarele de forma unor pietre scoase din apa mării. Ansamblul de design aparține unei firme din Bangkok numite „Departamentul de arhitectură“, un atelier care mizează foarte mult pe experiența pe care o oferă designurile sale.



sursa: stylereport.ro

joi, 3 noiembrie 2011

Festival zeppelin: Arhitectură, Oraş, Resurse



Festival zeppelin: Arhitectură, Oraş, Resurse

Din 2 noiembrie, timp de 7 săptămâni, Asociaţia Zeppelin organizează,  la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, prima ediţie a Festivalului Zeppelin: Arhitectură, Oraş, Resurse. O serie de conferinţe şi dezbateri la cel mai interesant nivel, cu participare internaţională, două expoziţii, tururi ghidate de arhitectură, lansarea volumelor #2 şi #3 din proiectul Urban Report şi o petrecere specială, prilejuită de lansarea ediţiei cu numărul 100 a revistei zeppelin.
În prim plan, anul acesta, este problema resurselor şi a economiei. Se vorbeşte direct despre piaţa de arhitectură, despre dezvoltarea urbană în viitorul apropiat, despre economia actuală. De către cine şi cum se poate face ceva în România? Ce zic specialiştii români şi străini în arhitectură, urbanism şi economie? Se vor găsi soluţii şi resurse mai departe pentru oraşele noastre? Un subiect care aduce laolaltă profesioniști ai oraşului, decidenţi şi formatori de opinie, politicieni şi oameni din lumea afacerilor. Festivalul aduce idei bune de pus în practică, difuzează know how şi propune principii şi direcţii de acţiune pentru un 2012 mai prosper şi mai plin de energie.

Expozitia Activări Urbane în România / Programul “Patrimoniul ca resursă“

Primul eveniment din cadrul Festivalului Zeppelin
Vernisaj: 2 noiembrie, ora 18:30, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană
Această selecţie propune 14 modele eficiente de recuperare – a unor spaţii abandonate, a identităţii unui loc, a unor tehnici și obiceiuri bune, a relaţiilor cu lumea – promovând astfel o cultură a activismului civic urban.
Proiectele sunt: Operaţiunea Verona –Street Delivery / Fabrica de Pensule din Cluj / Club Electroputere, Craiova / The Ark – Centru de industrii creative, Rahova / Ţibăneşti – ateliere tradiţionale / 60 de biserici de lemn / Regenerare urbană – Axa Buzeşti–Uranus / Ctrl S: Roşia Montană / Intervenţie urbană în Ferentari – Aleea Livezilor /Magic Blocks / Claca urbană / Faţă de Mureş / Intervenţii în spaţiul public din Harghita / Rowmania & Canotca.
Expoziţia aduce împreună energiile, experienţele, amintirile, întrebările şi perspectivele unor oameni care au înţeles că de ei depinde soarta locului în care trăiesc.
Toate sunt proiecte independente, iniţiate de profesionişti ai oraşului, grupuri de creaţie, antreprenori sau organizaţii non-guvernamentale: oameni care se asociază liber în funcţie de o cauză comună. Nu răspund nici unei comenzi, dar urmăresc rezolvarea unor situaţii problematice, adesea de interes public imediat și vital. De regulă, scurtcircuitează sistemele instituţionale, iar unele, la un moment dat, se instituţionalizează. Toate sunt proiecte pe termen lung şi au parcurs deja cu succes cel puţin o etapă, au punctat o victorie. Dincolo de scopul precis, punctual, toate şi propun însă să funcţioneze ca un impuls pentru acţiuni viitoare, să reverbereze, ca modele valabile de practică; în timp, să schimbe mentalităţi.
Fiecare iniţiativă reuşeşte să regenereze comunităţile locale existente, determinându-le să participe la acţiuni din care vor beneficia toţi, sau construieşte alte comunităţi propunând noi moduri de folosire a orașului. Îi provoacă pe oameni să iasă din pasivitate şi să interacţioneze – un prim şi foarte important pas al procesului de activare. Mai mult decât intervenţia în sine, comunităţile câştigă încredere în forţele proprii şi-n faptul că-și pot face singure viaţa mai bună.
Organizator: Asociaţia Zeppelin
Cu sprijinul: Ordinul Arhitecţilor din România, AFCN – Administraţia Fondului Cultural Naţional, ERSTE StiftungMNAC – Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Archis Interventions SEELafarge
——————————————————————————————————————————-

Festival zeppelin: Arhitectură, Oraş, Resurse

02 noiembrie – 20 decembrie 2011

Organizator: Asociaţia Zeppelin
Partener: Ordinul Arhitecţilor din România
Cu sprijinul: AFCN – Administratia Fondului Cultural National, ERSTE Stiftung,Ambasada Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti, NAi – Netherlands Architecture Institute, Archis Interventions SEE, DISC – Dutch Initiative for Sustainable Cities, MNAC – Muzeul National de Arta Contemporana, Goethe Institut, Institutul Cervantes, AIR – Asociatia pentru Arheologie Industriala din Romania
Acest program cultural are ca scop esenţial crearea unei platforme interdisciplinare şi favorizarea unei sinergii între disciplinele spaţiului construit – arhitectura şi urbanismul, cele economice şi instituţiile publice administrative şi culturale – cu scopul de a găsi potenţialul şi posibile mecanisme de regenerare pentru oraşul contemporan. Un ansamblu de probleme extrem de variate – criza şi sub-valorificarea resurselor, dezvoltarea teritorială haotică, devalorizarea patrimoniului urban şi arhitectural -  vor fi abordate dintr-o perspectivă multicriterială; scopul acţiunii este de a construi, cu implicarea tuturor actorilor urbani – a profesioniștilor, a decidenţilor şi a formatorilor de opinie – o serie de principii şi soluţii mai eficiente de intervenţie, reglementare, echilibrare a intereselor publice şi private – pentru o viitoare dezvoltare care să reactiveze cultural oraşele din România.

Ce pregătim:

Expoziţia ACTIVĂRI URBANE în ROMÂNIA / 2.11 – 20.12 2011- MNAC
Segment al programului Patrimoniul ca resursă, expoziţia este un studiu pe tema iniţiativelor independente, a activării urbane, a antreprenoriatului şi a proiectelor inventate: 14 proiecte şi tot atâtea exemple de atitudini şi modalităţi eficiente de acţiune. Sunt puse în lumină intervenţii în spaţii publice cu implicarea comunităţii locale, conversii şi recuperări de spaţii sau construcţii ieşite din uz, re–activări culturale urbane prin mijloace arhitecturale şi artistice sau design urban. Totodată, sunt relevate strategii personale şi metode viabile privind integrarea socială şi responsabilizarea unor grupuri, crearea de comunităţi sau formule de parteneriat cu administraţia publică locală.
CITY–MONEY–ARCHITECTURE / 16.12 2011 – MNAC
O conferinţă şi o super-dezbatere cu participare internaţională pe tema arhitecturii ca act politic într–o economie bazată pe valori culturale. Conferinţa este coorganizată alături de DISC (Dutch Initiative for Sustainable Cities) şi NAi (Netherland Architecture Institute, Rotterdam)
Sunt invitaţi arhitecţi, urbanişti experţi în dezvoltare urbană, economişti, reprezentanţi ai administraţiei publice, specialişti în politici urbane:
Ole Bouman (directorul Netherland Architecture Institute, Rotterdam), Kai Voeckler (Archis Interventions Berlin), Şerban Ţigănaş (preşedintele OAR), Gheorghe Pătraşcu (arhitect şef al Bucureştiului), Joep de Roo (managing parner Eurodite, coordonator al programului Disc), Eugen Pănescu (Planwerk Cluj), Nicolae Ţarălungă (Institute for Housing and Urban Development Studies Romania), Anca Ginavar (director departament în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului), Ellen van der Lei (Banca Europeană de Investiţii), Leo van den Berg (director program Euricur, participant în programul DISC), Damo Holt (director program Ecorys).
Conferinţa şi dezbaterea vor fi axate pe stabilirea unor principii şi strategii de acţiune pentru găsirea de resurse de dezvoltare a oraşelor şi a arhitecturii româneşti. Programul este astfel structurat încât să faciliteze interacţiunea participanţilor şi să construiască punţi de colaborare între varii parteneri. Totodată, conferinţa pune accent pe îmbunătăţirea dialogului cu administraţia publică şi pe înţelegerea unei agende politice.
Vizite ghidate de clădiri și situri industriale din București – PATRIMONIUL INDUSTRIAL şi o discuţie despre un posibil brand cultural pentru Bucureştiul contemporan / 25 – 26.11 2011
Oraşul nostru, având un fond arhitectural industrial construit în perioada modernismului, ar putea să profite de el mult mai mult, aşa cum fac alte oraşe europene de succes. În cadrul acestor vizite vor fi puse în discuţie exemple de identităţi de oraşe create pe trecutul recent industrial, dar şi modalităţi de atragere a finanţărilor
Vor fi 200 de participanţi, între care şi un grup de arhitecţi din toată ţara prezenți la București cu ocazia Conferinței Naționale a OAR, din luna noiembrie.
Turul cuprinde o selecţie de clădiri industriale cu valoare de patrimoniu precum Uzinele Malaxa, Fabrica de bere Luther, zona industrială Filaret (inclusiv fabrica Wolf), complexul industrial Bragadiru, Moara Assan etc.
Acest proiect este realizat în parteneriat cu Asociaţia de Arheologie Industrială (AIR).
Expoziţia Relaţii Internaţionale. Tineri arhitecţi din Germania / 10.11 – 11.12 2011 – MNAC
Realizată în parteneriat cu Goethe–Institut Bucureşti, expoziţia pune accentul pe practici alternative, realizate de birouri tinere care lucrează în afara graniţelor Germaniei, între acestea numărându–se şi echipa Planwerk din Cluj. 14 birouri ale căror practici acoperă o gamă foarte largă de abordări de la design interior la proiecte de locuinţe, clădiri industriale, landscape design, programe culturale sau proiecte de dezvoltare urbană. De o calitate excepţională, expoziţia germană vine să evidenţieze un tip de atitudine orientată spre analiza pragmatică a resurselor existente, pe fructificarea contextului cultural.
Conferinţe: Carme Fiol–Costa şi Marta Cervelló Casanova / 17.11.2010 – MNAC
Întâlniri de arhitectură cu două dintre cele mai interesante firme de ahitectură contemporană din Spania. Aceste conferinţe sunt organizate împreună cu Institutul Cervantes.
Lansarea volumelor Urban Report #2 şi #3
Un studiu asupra fenomenului urban contemporan din România şi alte trei ţări din regiune – Bulgaria, Ungaria si Serbia. Proiect finanţat de Institutul Cultural Român în cadrul Programului Cantemir.
sursa: romaniapozitiva.ro

joi, 6 octombrie 2011

Vila neoclasica pe o insula din Grecia

Daca ai la dispozitie 10 milioane de euro, viziteaza www.sothebysrealty.com si iti poti achizitiona o superba vila, in stil neoclasic, pe o insula din Grecia.

Vila neoclasica din Grecia

In orice colt din lume iti doresti o casa, o vila, un apartament, sigur vei gasi.

Noi ne-am aplecat privirile asupra acestei vile in stil neoclasic localizata pe una din cele mai cunoscute insule din Grecia, Spetses.

Are o suprafata utila de 400 mp si este inconjurata de o panorama desavarsita.

Prezenta oceanului in imediata apropiere a locuintei nu i-a impedicat sa-si instaleze propria piscina lunga de 20 m si lata de 10 in curtea din spate. Bucatile mici de mozaic se unesc armonios creand siluetele unor delfini ale caror proportii devin uriase sub presiunea apei ce-i acopera. Piscina beneficiaza de un sistem automat care regleaza atat cantitatea de clor menita igienizarii precum si PH-ul.

Vila neoclasica din Grecia

Cele 5 dormitoare si 5 bai devin insuficiente mai ales pe timpul verii cand familia se reuneste aici impreuna cu prietenii apropiati, de aceea si-au dorit in mod expres un apartament separat pentru musafiri care sa cuprinda toate utilitatile necesare, inclusiv bucatarie.

Si pentru ca imprejurimile le-au permis, au dezvoltata aici o frumoasa zona viticola. Productia se regaseste in crama ce adaposteste aproximativ 1200 de sticle de vin.

f404e7c6-3f63-4735-bcf1-6c01df166523-pmas

sursa: casamea.ro