Constanta: Arhitectura tradiţională dobrogeană, temă de cercetare

Salvarea de la uitare Muzeul de Artă Populară desfăşoară, în paralel cu activitatea expoziţională, o amplă manifestare de cercetare concretizată prin elaborarea unor volume de un real interes pentru specialişti, dar şi pentru publicul larg care doreşte să afle mai multe despre inestimabilele valori ale culturii tradiţionale. În acest context a apărut şi primul număr al revistei tematice de cercetare etnografică, intitulată „Arhitectura tradiţională în Dobrogea”. Aşezările dobrogene incluse în cadrul amplului studiu, care se va materializa în alte patru numere ale revistei, au fost grupate astfel: limesul dunărean, nordul, sudul şi centrul judeţului Constanţa.

La Constanţa, cercetarea etnografică a început târziu, după 1970, cunoscând în evoluţia sa etape importante. În primul rând, au fost alcătuite colecţiile de artă populară dobrogeană ce au constituit nucleul actualului muzeu. Pentru realizarea unei cercetări ştiinţifice temeinice, s-a evidenţiat pe parcurs, după anul 1980, necesitatea lărgirii orizontului tematic asupra tuturor proviniciilor româneşti. În paralel, cercetarea ştiinţifică în Dobrogea s-a materializat într-o apariţie editorială în trei volume sub titlul „Dobrogea. Studiu etnografic”.

Un muzeu al satului dobrogean În toţi aceşti ani a existat, ca preocupare permanentă, studiul arhitecturii tradiţionale din Dobrogea şi conservarea acesteia. „Deşi planul de cercetare s-a realizat şi a fost întocmită documentaţia necesară pentru tipologia aşezărilor, evoluţie, arhitectură, gospodărie, aceasta nu s-a putut concretiza prin conservarea „in situ” a unor monumente de arhitectură tradiţională specifică, negăsindu-se calea legală de finanţare a proiectului. Am găsit, însă, spriijin la Mănăstirea Dervent, prin părintele stareţ Andrei, care ne-a propus organizarea unui muzeu al satului dobrogean pe pământul mănăstirii, într-un spaţiu special amenajat, în spatele stăreţiei, la graniţă cu fluviul Dunărea”, a precizat dr. Maria Magiru. Cu sprijinul său şi al altor specialişti prezenţi la mănăstire - arhitecţi, ingineri constructori - a fost posibilă strămutarea primei gospodării dintr-o aşezare veche a Dobrogei, Oltina, menţionată pentru prima dată într-un defter (n. r. registru turcesc) de la 1573.

Muzeul de Artă Populară are în documentarul etnografic mai multe tipuri de case, specifice Dobrogei, care ar trebui strămutate la Dervent pentru definitivarea acestui muzeu. „La realizarea acestuia, o contribuţie importantă din punct de vedere financiar a avut-o şi Consiliul Judeţean Constanţa, care s-a arătat foarte interesat de acest proiect şi de dezvoltarea unui turism rural în zonă. „Consider că cercetarea etnografică privind arhitectura tradiţională din Dobrogea, desfăşurată de colectivul muzeului, prin specialiştii săi, muzeografi şi documentarişti, trebuia cunoscută şi publicată într-o revistă de cercetare etnografică”, a conchis directorul Muzeului de Artă Populară, dr. Maria Magiru.

sursa: Telegraf Online